Cum si cat este bine sa mancam?

Pentru a ajunge la toate celulele corpului, elementele nutritive din alimente trebuie desfacute in particulele cele mai fine. In clipa cand ajunge in cavitatea bucala, alimentul trebuie mestecat foarte bine. Fiecare bucata de mancare ajunsa in gura trebuie mestecat de 40 de ori, rar, in tihna si fara graba. Veti spune probabil, ca ne va trebui o zi intreaga pentru a tot mesteca, insa lucrurile nu stau astfel. Daca vom mesteca bine mancarea, nu va trebui sa mancam mult (deci e un avantaj) si toate elementele nutritive vor ajunge la destinatie, adica la celulele organismului. Deci, in cavitatea bucala, alimentele trebuie faramitate foarte fin, pentru ca la urma urmei, in stomac nu avem dinti. In stomac digestia este continuata si cel mai mare bine pe care-l putem face stomacului este sa-i oferim o atmosfera placuta la masa, fara discutii, fara stres, fara agitatie si graba. Este mai de folos sa nu servim o masa decat sa o  mancam in conditii neprielnice.

Dupa aceea, hrana noastra, sub forma nutrientilor, este asimilata in sange la nivelul intestinului subtire. Cu cat este  mestecata si digerata mai bine, cu atat corpul beneficiaza de o cantitate mai mare de elemente nutritive. Ce se intampla daca nu mestecam bine? Tot ce nu ajunge in faza minuscula de nutrient trece pur si simplu prin corp si este eliminat. Nu este pacat de atata cheltuiala cu procurarea alimentelor, care stim ca sunt atat de scumpe, de timpul petrecut cu pregatirea lor, fara sa mai vorbim de pierderea pe care o sufera sanatatea noastra? Apoi, hrana nemestecata bine in cavitatea bucala atrage dupa sine imbolnavirea urmatoarelor componente ale sistemului digestiv, care vor trebui sa suplineasca acest neajuns. La inceput, omul simte acest lucru printr-o senzatie incomoda de balonare si de ghem dureros in stomac, iar cu timpul dureri tot mai mari, disconforturi, indigestii, greturi, varsaturi, arsuri, care vor duce la boli foarte grave precum gastrite, ulcere, cancere s.a. Inca un lucru important: nu trebuie sa bem apa in timpul mesei pentru ca digestia din stomac este incetinita. Sucul gastric este racit si diluat prin ingerare de apa in timpul mesei. Daca bem apa in timpul mesei, alimentele vor sta mai mult timp in stomac, il suprasolicita si il predispun la imbolnaviri. Alimentele vor trece in intestin inainte de terminarea digestiei gastrice (care este intarziata) iar diluarea sucului gastric duce la micsorarea capacitatii de dezinfectare a alimentelor, marindu-se riscul de trecere in intestin a unor microbi si virusuri care dau infectiile intestinale.

Daca ajungem sa ne corectam deprinderile alimentare legate de cum mancam, nu va mai fi o problema cat mancam. Mestecand bine alimentele, nu vom mai simti nevoia sa mancam mult. Este insa important sa respectam cat trebuie sa consumam din cele sase grup.e de alimente si cat trebuie sa reprezinte din aportul caloric totl elementele nutritive.

De exemplu daca 10% din aportul caloric total zilnic trebuie sa provina din proteine, adica circa 50 g (pentru o persoana de 60 kg), asta inseamna ca 10% din aportul caloric = 2000/2500 : 10 = 200-250 calorii din proteine, zilnic. Din ce le putem procura:

- 250 g fasole uscata contin aproximativ 50 g proteine

- 250 g mazare uscata contin aproximativ 50 g proteine

- 250 g cartofi contin 15 g proteine

- 250 g paste fainoase contin 45 g proteine

- 200 g orez contin 20 g proteine

- 150 g soia contin 50 g proteine

- 1 mar de 100 g contine 3 g proteine.

Daca luam in calcul faptul ca noi ne alimentam din mai multe surse de proteine intr-o zi, vom vedea ca nu stam tocmai rau la capitolul proteine, dimpotriva ar trebui sa le reducem. Sa vedem cum stam cu grasimile pe care ar trebui sa le consumam zilnic sau mai bine zis in ce cantitate. 20% din aportul caloric al unei zile trebuie sa provina din grasimi, adica 500 calorii pe zi:

- 1 lingura ulei contine 10 g grasimi

- 100 g soia contine 18 g grasimi

- 100 g masline contin 80 g grasimi

- 100 g nuci, alune contin 70-85 g grasimi

- 100 g cereale contin 5-15 g grasimi.

Avand in vedere ca 1 g de lipide ne furnizeaza 9  calorii, daca zilnic avem nevoie de 500 calorii provenind din grasimi aceasta inseamna ca intr-o zi nu trebuie sa depasim 50-55 g grasimi. In acelasi fel se poate calcula si necesarul zilnic de glucide, tinand cont ca acestea trebuie sa ne furnizeze 60-70% din aportul caloric total al zilei.

-